Abstract / Rezumat
În secolele V-VI p. Chr., prezenţa picturii parietale în edificiile creştine din provincia Scythia constituie o raritate, datorită friabilităţii acesteia, astfel că doar unele hypogea creştine au permis o mai bună conservare a frescelor. Singurele bazilici care au mai păstrat elemente de frescă sunt: bazilica episcopală de la Histria, bazilica de pe faleza de NE a peninsulei oraşului Tomis şi bazilica de la Beroe. Studierea repertoriului picturii decorative din bazilicile cu statut episcopal poate fi completată cu observaţiile asupra frescelor din criptele destinate să adăpostească trupurile unor martiri dobrogeni, cum ar fi cea de la Tomis (bazilica din curtea Liceului „Mihai Eminescu”) şi Halmyris (cripta martirilor Epictet şi Astion). Programul iconografic din secolele V-VI p. Chr. se individualizează printr-o continuare a stilului clasic, reprezentat în Dobrogea romană de cele două camere funerare de tip hypogeum de la Tomis: mormântul „cu banchet” şi mormântul „cu oranți”, ambele datate în secolul al IV-lea p. Chr. Arta picturală din perioada Antichităţii târzii se caracterizează ca fiind o pictură aniconică, specifică unei fervori iconoclaste, şi care poate fi observată în cadrul programului decorativ implementat la bazilica episcopală de la Histria, precum şi la oratorium-ul din ansambul episcopium-ului histrian (Domus 3).