Abstract / Rezumat
Desfăşurată în vara anului 1711, lupta de pe râul Prut, de la Stănileşti, a reprezentat doar începutul şirului de războaie ruso-turce din secolul al XVIII-lea. Pentru istoria Moldovei, acest eveniment major a determinat exilul unor numeroase familii de boieri români pe teritoriul Imperiului Rus. Stabilite alături de principele Dimitrie Cantemir în Ucraina, la Harkov, pot fi numărate 105 familii româneşti, emigrate în intervalul 1711-1720 (40 de nume boiereşti), care formau o populaţie de vreo 4000 de persoane, conform unei liste publicate de Grigore Nandriş în 1953.
Desigur, după o vreme, când s-au restabilit relaţiile diplomatice, multe dintre familii s-au reîntors în Moldova. Cele rămase, în număr destul de mare, au format un regiment de husari moldoveni, precum la Izjum, ai căror urmaşi mai puteau fi regăsiţi până la revoluţia din 1917.
Începuturile peregrinării româneşti spre est sunt învăluite în legendă, începând cu Ştefan cel Mare, în secolul al XV-lea. Un urmaş al voievodului moldovean, Ivan Sused (Vecin) era considerat strămoş al nobililor Rahmaninov. Dintre numele celebre, alături de Dimitrie Cantemir, amintim mitropolitul Petru Movilă, apoi pe cărturarul Nicolae Spătarul (Spafarevici), numit şi Milescu, stabilit în Rusia şi neobosit călător până în China, în secolul al XVII-lea. În aceeaşi ordine de idei, amintim pe rudele principelui Cantemir. Nicolae Bantâş-Kamenski, a studiat la Kiev şi Moscova, a fost director al Arhivelor Ministerului de Externe din Moscova începând cu 1800; poate fi considerat şi primul membru de origine românească al ordinului de Malta, instituit de ţarul Petru I la 1798. De asemenea, fiul acestuia, Dimitrie, guvernator la Tobolsk şi Vilnius, este considerat „istoricul Malorusiei”. Aceşti cărturari ştiau că au rude în Moldova, pe Ion Bantâş, călugărit Evloghie, şi fiul acestuia, Gheorghe Evloghie, renumiţi profesori la Academia domnească din Iaşi şi traducători din slavonă în română.
Şi alte familii moldoveneşti pot fi identificate între cele înnobilate de ţarii ruşi. Nu şi-au renegat originea, iar capul de bour (stema Moldovei) sau acvila (stema Valahiei), se regăsesc în blazonul familiei lor. Alături de Bantâş-Kamenski, aflăm familiile Vreme (Vremev), Caraiman (Kulikovski), Herescu (Herascov) etc.