Abstract / Rezumat
În lucrare sunt trecute în revistă, în primă instanță, cele două noi tipuri de piese identificate în ultimii ani în cadrul reprezentărilor antropomorfe aparținând complexului cultural Cucuteni-Tripolie, care implică asocierea cu metalul, cu cuprul, mai exact.
Prima piesă (care provine de la Cucuteni – Cetățuie (România) și datează din faza Cucuteni A/ Tripolie B I) (Fig. 1-2), a fost inițial decorată, în zona pieptului, cu o inserție milimetrică de metal, flancată de o spirală. Cea de-a doua (care provine de la Kolomyschyna (Ucraina) și este încadrată în faza Tripolie B II/ Cucuteni A-B) (Fig. 8/2), a avut înglobat în pasta piesei, în zona abdominală, un mic fragment metalic.
Apreciem că valoarea simbolică a asocierii cu metalul a celor două artefacte este incontestabilă. Reconstituirea valențelor lor rămâne, în acest moment, din păcate, un deziderat inaccesibil. Este evident, însă, că noile tipuri de piese jalonează noi direcții de analiză ale locului și rolului jucat de plastica antropomorfă în viața comunităților umane preistorice.
În consecință, sunt trecute în revistă câteva posibile „chei de lectură” ale acestor piese. De asemenea, sunt identificate și amintite succint și alte cazuri de asocieri simbolice ale reprezentărilor în ronde bosse (realizate din ceramică, piatră/ marmură, alabastru sau os) cu diferite elemente de natură minerală sau animală (cupru, piatră (obsidian, pietre semiprețioase – turcoazele, de exemplu), perle, sidef), practică la care comunitățile agro-pastorale neo-eneolitice au recurs regulat, chiar dacă nu foarte frecvent, pe o vastă arie geografică care se întindea din Valea Indusului, peste spațiul Asiei Anterioare, ajungând chiar până în Egipt și Balcani (Fig. 10-12).